duminică, 26 ianuarie 2014

Frumusetea iernii

Eram cu "pretenii" in zona larga a Londrei, spre sud.
Geografie, Ogel, Intocmai...cum se zice la noi, interlopi. Astea erau poreclele. Violatori, hoti, criminali, bancomate.
Alba-neagra langa Westmister, London Bridge, altele...

Intre una-alta...ne bucuram de fulgii de nea, rari in Londra

http://www.youtube.com/watch?v=DJFkO-0vJB0

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Cartea mea, in progres - Capitalismul romanesc la 25 de ani dupa '89. Dominatia stangii si inercarile dreptei

Capitolul 1
  Date statistice despre Romania si populatie in 2014

            Conform ultimului recensamant la data scrierea acestei carti, recensamantul din anul 2011, in Romania locuiau in jur de 20 de milioane persoane, majoritatea rezidente in Romania.  Aproximativ 727.000 de persoane erau in evidente ca fiind plecate in strainatate . Aceste cifre dupa parerea noastra nu sunt intocmai cu realitatea  in sensul ca se considera plecate in strainatate, stabilite pe o perioada de cel putin un an, un numar de 2-2,8 milioane romani plecati dupa 1990. Acest lucru ar inseamna ca populatia ar fi de in jur de 22 milioane romani nascuti in Romania, din care 2,5 milioane cu rezidenta temporara sau permanenta in strainatate
Din populatia relevata de recensamant, cam 54% lucuiesc in mediul rural si aproximativ 46% in mediul rural. Suntem astfel pe locul 5 in UE ca procent al populatiei din mediul rural dupa Irlanda (73%), Slovacia (50%) si Estonia (48%), si Ungaria (47%). Trebuei mentionat insa ca aceste tari au un PIB/locuitori mai mare decat Romania, in cazul Irlandei mult mai mare (Irlanda 51.000 fata de Romania 7500, in dolari, conform datelor FMI), ceea ce arata ca dezvoltarea industriala si serviciile au contribuit cu mult mai mult in aceste tari decat in tara noastra compensand oarecum lipsa de productivitate din mediul rural.
Pe grupe de varste, sunt intre 0-14 ani 15,5%, intre 15-64 (de) ani: 69,7%; 65 de ani si peste 14,7% . Se estimeaza ca peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumătate din populația țării. De asemenea, in anul 2012 populația României s-a diminuat din spor natural negativ cu peste 56.000 de persoane. Populația Romaniei se va reduce destul de mult în următorii ani, estimandu-se ca în 2050 să scadă până la 15,5 milioane de persoane (-29%), conform statisticilor
Etnic, Principalul grup în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2011, 88,9 % din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,5 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 300 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de țigani(rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucraineinilor, lipovenilor, turcilor, tatarilor, sarbilor, slovacilor, bulgarilor, croatilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor si armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002 au fost numărați 6 179.

           Veniturile romanilor pe arii geografice

Pe zone, in Bucuresti-Ilfov venitul mediu lunar pe persoana a fost cu aproximativ 40% mai mare decat media pe tara si cu circa 60% peste media regiunii Nord-Est. Pe de alta parte, o gospodarie din Capitala a platit si cele mai mari impozite, de doua ori si jumatate mai mult decat una din zona Nord-Est. Polarizarea bogatiei se observa cel mai bine la analiza pe statisticile INS.Astfel, o persoana din segmentul cel mai bogat, a avut un venit mediu lunar de 7,8 ori mai mult decat o persoana din grupul cel mai sarac. In plus, veniturile bogatilor au crescut mult mai repede decat cele ale saracilor. Segmentul romanilor mai instariti include 1,8 milioane de oameni si nu este format numai din cele cateva sute de milionari mai mediatizati. Acesta este un segment larg de populatie cu un venit (mult) mai mare pe luna decat media salariilor pe economie. Pe de alta parte, circa 2,7 milioane de romani se afla in segmentul cel mai sarac si nu au castigat mai mult de 100 de euro lunar de persoana in 2012.

           Diferentele dintre impozitele platite de aceste categorii de persoane sunt uriase. O gospodarie din categoria celor considerate instarite a platit, in medie, impozite, contributii, cotizatii si taxe lunare de 105 ori mai mari decat o gospodarie din segmentul cel mai sarac. Astfel, populatia considerate mai instarita  platiteste aproximativ 56% din totalul acestor contributii. Contributia celorlalte segmente ale populatiei a fost de numai 44% din total. Aceste diferente mari se explica prin faptul ca cei mai bogati, atat prin job-uri cat si prin active, detinand proprietati mai valoroase (case, terenuri etc), platesc sume mult mai mari ca impozite, directe si indirecte, catre bugetul central si bugetele locale.

 Veniturile obtinute in mediul rural, de exemplu, din activitati sau proprietati agricole, nu au fost impozitate sau au contribuit cu sume modice la buget.Este evident ca exista o polarizare a bogatiei rezuiltata din pozitionare geografica, meserii, segment bugetar existent in zona, investitii straine, afaceri corecte sau coruptie, altele.

 

Populatia Romaniei ocupational
Numărul de salariați din România a scăzut de la 8,1 milioane în 1990, la 4,5 milioane in 2012, din totalul populației active, de 10,5 milioane persoane


            Investitii straine in Romania.
         Conform datelor BNR la sfarsitul anului 2012, investitiile straine au fost estimate la aproximativ 60 de miliarde Euro. Pe zone, acestea au fost in zona Bucuresti-Ilfov de aproximativ 60% din total, urmata de regiunile CENTRU  7,8%, VEST  7,6%,  SUD-MUNTENIA  7,2%,  SUD-EST  5,5%,  NORD-VEST  4,8%,  SUD-VEST OLTENIA 3,5%,  NORD-EST  3,0%.


           Aceasta ne arata ca cei bogati au devenit si mai  bogati iar cei saraci au facut doar un pas mic inainte. Zona cea mai saraca a Romaniei , Nord-Est practic si-a pastrat si mai mult si-a adancit decalajul de dezvoltare fata de celelalte zone.